Imaginea despre sine
Autor: Delia Ciobancan
publicat la: 2012-05-30
Recomanda articol


Psihanaliștii susțin că prima lege a vieții nu este autoconservarea biologică, ci conservarea imaginii de sine, aceasta fiind o nevoie de bază strict umană.
Imaginea, părerea de sine, provenind din organizarea experiențelor, percepțiilor, valorilor și obiectivelor noastre ține de “realitatea” noastră și ne determină comportamentul. Atunci când comunicăm, ne adresăm imaginii pe care noi o avem despre interlocutor, iar acesta va comunica cu noi conform versiunii sale despre noi și despre el însuși.
Orice persoană are cel puțin cinci imagini, fiecare inter-influențându-se și schimbându-se în permanență, în urma procesului de comunicare.
Armonia dintre aceste versiuni face comunicarea să fie simplă, directa și nedistorsionată. Această armonie se poate realiza prin “testarea” imaginii de sine (autocunoaștere) sau prin deschiderea spre alții, autoexpunerea, “reflectarea noastră în alții”. Suntem ființe sociale, iar personalitatea noastră rezultă din asociere și nu din izolare.

Versiuni ale imaginii de sine:
EU, CEL CARE CRED EU CĂ SUNT
(versiunea mea despre mine)
EU, CEL CARE CRED CĂ TU CREZI CĂ SUNT
(versiunea mea despre versiunea ta despre mine)
EU, CEL PE CARE NICI EU NICI TU NU-L ȘTIM
(versiunea ascunsă)
EU, CEL CARE TU CREZI CĂ SUNT
(versiunea ta despre mine)
EU, CEL CARE TU CREZI CĂ EU CRED CĂ SUNT
(versiunea ta despre versiunea mea despre mine).

Fereastra lui Johari – ne atrage atenția asupra existenței în spatiul personal a patru zone diferite, în continuă schimbare, în care stocăm informația despre noi (“sine” ) și despre cei din jur (“alții”).
Analiza interacțiunii dintre cele două surse de informație: “sine” și ”alții” și a proceselor comportamentale implicate.


Modelul ferestrei lui Johari - prelucrat după Jay Hall, Clifornia Management Review, vol.15, p.3.1973)

Notații:
ICS=informație cunoscută de sine
INS=informație necunoscută de sine
ICA=informație cunoscută de alții
INA=informație necunoscută de alții
“ae”=autoexpunere redusă
“AE” = autoexpunere pronunțată
“fb”=feedback redus
“FB”=feedback intens


“Arena” este zona din spațiul interpersonal în care informația este cunoscută atât de sine cât și de alții, zona în care relațiile interpersonale pot să înflorească. Cu cât aceasă zonă este mai largă, cu atât comunicarea este mai eficace. Un bun comunicator va tinde să lărgească această zonă prin procesul de autoexpunere și feedback.
Zona “oarbă” conține informație necunoscută de sine, dar cunoscută de alții. Ea include atât comportamentele și atitudinile proprii de care noi nu ne dăm seama, cât și atitudinile și sentimentele altora legate de noi, pe care noi nu le cunoaștem, dar alții le cunosc. Această zonă de date constituie un handicap în comunicare deoarece nu putem să înțelegem comportamentele, deciziile și potențialul altora dacă nu avem informațiile privind originea acestora. Lipsa
acestor informații va inhiba eficacitatea relației interpersonale.
Dacă vrem să schimbăm ceva din ceea ce este conținut în această zonă sau să lărgim domeniul de comunicare, este necesar ca parte din informația de aici să fie transferată în arenă și aceasta este posibil prin procesul de solicitare /furnizare de feedback.
“Fatada” este o zonă cunoscută de sine dar necunoscută de alții; cuprinde informații despre sine pe care le considerăm posibil prejudiciabile relației (de exemplu, părerea despre interlocutor) sau pe care le ascundem din motive de teamă, din dorința de putere, din anumite interese etc.
Blocarea acestor informații constituie “autoprotecție” pentru individ.
Transferarea de informație din această zonă în zona în care are loc comunicarea deschisă se face prin autodezvăluire, autoexpunere. Având informații despre noi, interlocutorul va putea înțelege mult mai precis ceea ce spunem sau facem, și în general relația de comunicare este mai eficientă și are șanse de dezvoltare.
Zona “necunoscută” de sine și de alții din spațiul interpersonal se presupune că există în subconștient și, uneori, atitudini aflate în această zonă ne influențează comportamentul de comunicare, fără să ne dăm seama. Ele se manifestă mai ales în situații critice când nu ne mai recunoaștem în propriile reacții, cuvinte, idei: “nu sunt eu acela care a fost în stare să spună așa ceva”.
Zona “necunoscută” conține date psiho-dinamice, potențiale și talente ascunse, informații inconștiente și baza de date a creativității.
Autoexpunerea constituie un mecanism de dezvoltare a încrederii în interlocutor și de legitimizare a expunerii mutuale. Autoexpunerea nu se referă la informații manipulative, false sau cu scop de ducere în eroare.
Procesul de feedback presupune solicitarea activă de informație despre sine, dar cantitatea și calitatea informației obținute sunt la latitudinea celui care o furnizează și depind de calitatea relației dintre cei doi.
Cooperarea interlocutorului este favorizată de existența unui climat de autoexpunere reciprocă.
Relațiile interpersonale vor fi caracterizate de înțelegere reciprocă și eficiență dacă cei care comunică vor practica în mod echilibrat și corect atât autoexpunerea cât și solicitarea de feedback.

In articolul viitor vorbim despre feed-back.

Psihoterapeut Delia Ciobancan
Cabinet individual de psihologie

Adresa:
Telefon: 0733098444
Website: http://cabinet-psihologic-online.ro/

Comenteaza articolul


Gaseste cursuri






Iti place site-ul www.vreaucurs.ro?
Spune si altora despre el!